Apasati pe imagini pentru vizualizare
Este ctitoria lui Vlad Calugarul si a sotiei sale Smaranda.
Are planul trilobat de forma alungita, compus din pridvor, pronaos, naos si altar. Pridvorul prezinta analogii cu pridvorul bisericii domnesti de sus, pronaosul avand si rol de gropnita pentru "conita Stanca" nepoata lui Constantin Brancoveanu.
Casa zisa a doamnei Balasa, cu inscriptia ce o dateaza la 1650 se datoreste transformarilor facute de N.Bratescu la 1852, prilej cu care s-au adus pisania de piatra a jupanului Manea Clucer, pisania incastrata pe fatada sudica a casei numita "a Balasei" si piatra de mormint a acesteia, considerand ca in acest fel ii va creste importanta.
Aceasta constructie este tratata arhitectural ca niste adevarate chilii manastiresti, cele 4 incaperi dispuse in sir, cu bolti si pardosite cu caramizi, armonios concepute, dar modeste si care emana simplitate.
Biserica Sfanta Vineri este unul dintre cele mai importante obiective turistice din
Muntenia, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in
apropiere.
Cei care vor sa-si petreaca aici vacanta isi pot lua
cazare Targoviste
, in zona aflandu-se o serie de pensiuni si vile.
Coordonate GPS: 44.933393,25.460372
Judetul Dambovita a mostenit un patrimoniu cultural bogat si este constituit din peste 1200 monumente istorice si culturale, din care 267 sunt de importanta nationala, fiind al patrulea judet din Roma
Ctitoria lui Petru Cercel se incadreaza in tipul de plan cruce greaca (ca si biserica din Curtea de Arges si Mitropolia Targoviste) care au servit ca model, pridvorul fiind marginit pe 3 laturi de 12
Biserica ce poarta hramul Invierea Domnului a fost construita intre 1644-1645, in stil moldovenesc de catre domnul Moldovei, Vasile Lupu, pe locul unei vechi manastiri a lui Stelea Spataru.
Turnul c
Statiunea Vulcana Bai se afla pe valea paraului Vulcana, in apropiere de Targoviste, judetul Dambovita, la o altitudine de 380 metri si este o statiune balneoclimaterica de interes local.
Aici exista
Din stapanirea domneasca, “Casa coconilor” a ajuns catre sfarsitul secolului al XVII-lea in cea a lui Scarlat Hiotu, apoi a fiului acestuia Nicolae Hiotu care a lasat-o mostenire sotiei dupa ce a
Materialele postate pe acest site apartin autorilor si se afla sub protectia Legii Dreptului de Autor.
Preluarea lor se poate face doar cu acordul scris al autorului si cu citarea sursei cu link activ catre
acest site.